Jurnal de calatorie : Milano III (Expo)

Partea finala a povestii noastre cu iz milanez ne poarta la periferia orasului, unde are loc  Expo Milano 2015. In cifre, acest eveniment inseamna 145 de tari expozante, 20 de milioane de vizitatori asteptati in cele 6 luni de expozitie si peste 400.000 m2 spatiu alocat. Pe noi ne-a impresionat intr-atat incat am ales sa vizitam Expo de doua ori, dar chiar si asa au mai ramas prea multe de vazut.

Sa va povestesc despre aceasta expozitie e ca si cum v-as istorisi un film, relatarea altei persoane nu are niciun farmec in comparatie cu a vedea tu cu ochii tai despre ce este vorba.

IMG_2298DSC09252IMG_2312 IMG_2561IMG_2562IMG_3050

Totusi pentru a va face o idee despre ce se intampla acolo, poate-poate va roade curiozitatea sa va urcati intr-un avion cu destinatia Milano, va spun despre ce este vorba : fiecare tara expozanta isi creaza un pavilion care sa exprime cat mai bine spiritul local si sa scoata in evidenta ce este specific din punct de vedere gastronomic, vestimentar, artistic, al peisajului natural sau traditiilor si obiceiurilor. Astfel ca puteti gusta cocktail-uri mexicane, manca delicateti frantuzesti, invata cum sa va scrieti numele in chineza sau cum sa dansati salsa de la maestrii cubanezi.

Tema din acest an este „Hranirea planetei, energie pentru viata” asa ca majoritatea prezentarilor tarilor au avut ca punct de pornire alimentatia sanatoasa si protectia mediului.

Tarile asiatice au castigat la capitolul tehnologie folosita : efecte 3d, proiectii, holograme, luminile si ecranele inteligente au creat o lume science-fiction in pavilioane precum cele ale Coreei sau Thailandei.IMG_2341DSC09239IMG_3060

Merita mentionat si pavilionul futurist Enel, dar si mini-fabrica de ciocolata Linz. Nu as fi crezut ca boabele de cacao pot fi atat de aromate incat sa emane un miros care sa te faca sa uiti instantaneu de orice dieta; noroc ca austriecii nu sunt zgarciti si au oferit tuturor vizitatorilor delicii tocmai preparate de maestrul ciocolatier.

Spre lasarea serii am ajuns si la pavilionul Romaniei, creat ca o versiune contemporana a unei case tipice din Delta Dunarii,  insa care nu exceleaza din punct de vedere al design-ului sau prezentarii. Totusi compenseaza la partea de gastronomie, restaurantul era plin mai mereu, pesemne ca strainii se dau in vand dupa mici, mamaliguta si sarmalute !IMG_3043DSC09117IMG_3105IMG_3109DSC09273

Prea multe de vazut si fotografiat, prea putin timp. Am si uitat de ceas, dar si de mancare ! Setea ne-o astamparam cu apa minerala (!) care curgea la tasnitoarele din incinta expozitiei, insa si stomacul a inceput sa isi ceara drepturile asa ca am grabit pasul spre restaurantul japonez si cel uruguaian, nu inainte de a asculta un fragment din Aida lui Giuseppe Verdi, interpretata emotionant de un cor cosmopolit (Corul si Orchestra Teatro alla Scala din Milano).

IMG_3027IMG_2609

Odata cu lasarea intunericului, ni se dezvaluie o alta fata a Expo. Luminile, efectele  si muzica alaturi de publicul pestrit creaza o atmosfera plina de energie si voie buna ! Mi-a venit cheful de dans si am facut-o pe ritmurile dj-ilor polonezi, olandezi si… israeleni ! Cea mai animata petrecere era in pavilonul israelian transformat intr-o discoteca.IMG_2705IMG_3114

La finalul calatoriei prin pavilioanele felurite, cu o cafean kenyana de la mama ei in mana, am ajuns la Copacul Vietii. Colosul din lemn si metal, inalt de 30 de metri, inspirat din pavajul pietei Capitoliului creat de Michelangelo, ne spune o poveste. O poveste creata prin sincronizarea perfecta a luminilor, dansului fantanilor arteziene, coloanei sonore deosebite si efectelor speciale; o poveste despre viata, renastere si puterea  de a o lua de la capat chiar si dupa cele mai grele batalii. O poveste superba, pentru privire si auz, dar mai ales o poveste emotionanta, de suflet.

Tips:

  • Expozitia dureaza din 1 mai pana in 31 octombrie 2015.
  • Din Milano cel mai rapid si ieftin ajungeti cu metroul. Ca alternative exista trenuri si autobuze.
  • Va recomandam sa vizitati pavilioanele Braziliei, Coreei, Marii Britanii, Kuweitului, Azerbaijanului si Emiratelor Arabe Unite.
  • Un bilet intreg pentru adulti costa 39 euro, iar biletele de seara, dupa ora 19 costa 5 euro.  Copiii mici beneficiaza de intrare gratuita, iar studentii intre 14 si 25 de ani, dar si varstnici peste 65 de ani si persoanele cu dizabilitati primesc reduceri.
  • Expozitia este deschisa de la ora 10 la 23.
  • Urmatoarea expozitie universala va avea loc in 2020 in Dubai (Emiratele Arabe Unite).

DSC09110IMG_3022IMG_3010IMG_3006DSC09262Pentru partea a doua a articolului click aici.

Pentru prima parte click aici.

Reclame

Jurnal de calatorie : Milano II (Lacul Como)

Mereu am avut o problema cu diminetile, pe care le percep doar ca finalul unei nopti, perioada a zilei care mi se pare mult mai fascinanta. Trezitul matinal mi se pare un soi de pedeapsa brutala, menita sa ne smulga din imbratisarea calda a pernelor si din fascinanta lume a viselor pentru a ne tranti in lume reala.

Perceptia mea despre dimineti a ramas aceeasi si in Italia, astfel ca degeaba patrundea soarele prin draperiile ciocolatii in camera noastra  de hotel, inundand-o cu lumina si caldura. Nu voiam sa parasesc patul prea curand. Totusi un gand ivit pe neasteptate m-a desteptat brusc : astazi mergem la Lacul Como, o locatie superba, sau cel putin asa pare dupa pozele pe care le-am vazut.

Rapid am facut un dus, am aplicat un machiaj natural si am ales o tinuta eleganta cu aer de croaziera. Un strop de parfum frantuzesc si ne aflam deja in tren, intr-o gara milaneza cu destinatia Como.

O ora mai tarziu, aveam in fata un infinit albastru, calm, protejat de Alpiii maiestosi. Cerul azuriu de iulie, pe care pluteau lin pufuleti albi perfecta tabloul si ne dovedea inca o data ca natura e un arhitect desavarsit.

IMG_2336 IMG_2395

Din localitatea Como, am luat funicularul ce opereaza de mai bine de 100 de ani spre comuna Brunate, situata la aproximativ 750 de metri deasupra nivelului marii.

Calm, o liniste rar intalnita astazi, stradute pietruite si inguste, vile somptuoase cu privelisti uimitoare si multa verdeata, cam asa ar fi putea descrisa pe scurt localitatea Brunate, prin care ne plimbam agale intr-o vineri.

IMG_3232 IMG_3215  IMG_2301  IMG_2303 IMG_2305

IMG_2341Urmatoarea destinatie a fost statiunea Bellagio, supranumita „Perla lacului Como”, iar planul era sa ajungem acolo cu vaporasul. Ne-am cumparat bilete, ne-am asezat pe bancutele de lemn, cu ochelarii de soare pe nas si aparatele foto in mana, pregatite sa imortalizam peisajul si sa uitam, macar pret de cateva minute, de problemele cotidiene, banale, pe care le avem cu totii.

Calatoria, desi placuta si linistita a inceput sa se transforme intr-una stresanta, presate fiind de ceas. Aveam de prins un tren inapoi spre Milano, din Como, iar statiunea Bellagio parea inca departe desi ne aflam de mai bine de doua ore pe apa.

IMG_2367

Am uitat insa de stres cand am coborat in Bellagio, un colt de paradis, care prin prisma strazilor inguste a preluat din farmecul Venetiei. Acordurile de jazz ce rasuna de la terase, turistii bronzati si zambitori, florile pastelate care impodobeau orice coltisor si cladirile cochete, pictate in culori domoale te fac sa iti doresti sa te stabilesti aici.

Magazinele de tesaturi, esarfe sau ceramica isi momeau clientii, dar noi eram in cautarea unei inghetate de pepene rosu, pe care am gasit-o intr-o gelaterie unde desertul este servit de… o romanca. In Italia, gelato facea parte din meniul zilnic.

IMG_2401  IMG_2410 IMG_2411 IMG_2412 IMG_3327 IMG_3343 Vrajite de frumusetea locului am uitat de durerea de picioare, de soarele puternic, dar si de timp; eram dornice sa exploram cat mai mult, sa admiram, sa ascultam si sa mirosim fiecare coltisor din Bellagio. O rafala puternica de vant ne-a trezit insa la realitate : aveam de prins un autobuz, iar norii cenusii care isi faceau aparitia pe cer ne-au usurat despartirea de Perla Lacului Como.

Autobuzul ne-a dus inapoi in localitatea Como, unde ne-am tras sufletul la un Cuba Libre rece, in timp ce admiram mandre pozele realizate adineaori. „Candva aceste fotografii vor spune o poveste pe blog-ul meu”, gandeam eu atunci. Am luat trenul catre Milano, unde ne astepta o noapte lunga; era seara in care am ales sa servim o cina tarzie pe bulevardul Corso Como, facand astfel cunostinta cu viata de noapte milaneza.

Tip:

  • Daca veniti cu trenul din Milano, veti cobora in gara din localitatea Como. De acolo va puteti deplasa spre statiuni fie cu autobuzul, varianta mai rapida si mai ieftina (7 euro bilet dus-intors) fie cu vaporetto (20 euro bilet dus-intors).

Pentru prima parte a articolului click aici.

Pentru partea a treia a articolului click aici.

Jurnal de calatorie : Milano I

Aceasta postare reprezinta un buchet parfumat, compus din fire de jurnal, care sper ca vor reusi sa va transpuna macar pentru o clipa in Lombardia si file dintr-un mini-ghid de calatorie, pentru cei care vor ajunge in curand in Milano si sunt in cautare de sugestii, idei sau au unele nelamuriri.

Primul lucru pe care l-am remarcat, cand am coborat din autobuz pe astfaltul incins din Milano, a fost marimea impresionantra a cladirilor ! Fie ele istorice sau moderne. Totul e inalt, contrastand puternic cu umilele cladiri din Oradea mea, totul e inalt si mai ales, totul are o eleganta aparte ! Bunul gust si rafinamentul italienilor in design, fie el vestimentar sau arhitectural, sunt de netagaduit.

Dupa cateva guri de Cola si un dus revigorant la hotel am pornit spre primul obiectiv din itinerariul nostru : Domul din Milano. Cladirea emblema a orasului Milano si locatia-cliseu pentru realizarea fotografiilor. O catedrala gotica frumoasa, impunatoare dar lipsita de acel ceva care te provoaca sa exclami „wow” cand o vezi.

DSC09204

„Wow” am exclamat insa un sfert de ora mai tarziu cand am trecut pragul Galleriei Vittorio Emanuele, considerata cel mai vechi shopping mall al lumii. Bijuteria arhitectonica, care a servit ca model pentru mult mai modestul pasaj Vulturul Negru din Oradea, e de o frumusete aparte care a propulsat-o pe primele locuri in topul celor mai fermecatoare locatii vizitate de mine.

Un loc deosebit in Gallerie, celebru datorita unei superstitii traznite, este mozaicul cu taur. Legenda spune ca cei care se vor invarti de trei ori in jurul propriului picior, pe care il plaseaza strategic pe … „barbatia” taurului vor avea „fortuna”. Din cauza a prea multe picioare de turisti dornici sa atraga norocul, in zona cu pricina s-a creat o scobitura, taurul fiind acum mai degraba bou.

DSC09042IMG_2723

Milano este probabil cea mai cosmopolita urbe in care am poposit. Turistii, dar mai ales locuitorii reprezinta un amalgam intrigant de culturi, culori ale pielii, limbi vorbite si nationalitati; mixul de civilizatii dandu-i un plus de farmec orasului supranumit Capitala Modei.

Legat de aceasta porecla, a fost amuzant sa remarcam ca exista mai multe croitorii decat magazine alimentare, iar Armani este laitmotivul observabil pretutindeni : de la reclame pe strazi si in Gara Centrala (o cladire maiestuoasa din marmura alba, intesata de sculpturi si magazine de haine, care nu aminteste deloc de imaginea garilor noastre ponosite) pana la Hotelul Armani, plasat strategic in cartierul „Districtul Modei”.DSC09295

Aveam pretentii mai mari in ceea ce priveste stilul vestimentar al localnicilor. Daca aspectul constructiilor si al orasului per total scoate in evidenta eleganta specific italiana, vestimentatia lor nu m-a impresionat, fiind in majoritatea cazurilor banala, lipsita de curaj sau creativitate.

Castello Sforzesco este urmatoarea destinatie in periplul nostru pe strazile capitalei Lombardiei. Castelul, construit in secolul 15, este unul dintre cele mai mari din Europa si adaposteste mai mult de zece galerii si muzee dintre care amintesc doar Muzeul Mobilei, Muzeul Instrumentelor Muzicale, Muzeul Egiptean, Muzeul de Arte Decorative.

IMG_2909

IMG_2261

IMG_2264

O destinatie inedita este Muzeul interactiv De Stiinta si Tehnologie Leonardo da Vinci. Muzeul combina exponatele vechi cu tehnologia de ultima ora, stimuland astfel creativitatea si curiozitatea chiar si celor mai apatici turisti.

Cladirea este impartita pe sectiuni si adaposteste mai multe pavilioane dedicate tehnologiilor din diferite domenii precum comunicatii, transport aerian, feroviar si naval, spatiu, energie sau alimentatie. Nu lipsesc nici schitele si machetele marelui inventator Leonardo da Vinci.

Cel mai interesant exponat mi s-a parut un fragment de roca din Valea Taurus Litrow de pe Luna, daruit de poporul american celui italian.

IMG_2471DSC09173

IMG_3494

Seara se lasa peste metropola, iar strazile adineaori pustii, acum se anima, prind viata, provocate fiind de domolirea caldurii. Noi vrem sa gustam din viata de noapte milaneza asa ca ne indreptam spre Corso Como, urmand sugestia chelnerului indian care, cu o seara in urma, ne-a servit paste cu fructe de mare si limoncello.

Cu un fundal sonor indefinit, compus din taifasurile oamenilor, loviturile tocurilor pe piatra cubica si variate melodii ce se revarsa din boxele localurilor, Corso Como este o pietonala efervescenta plina-ochi cu restaurante, cafenele, baruri ori terase.

Nu puteam sa inchei postarea aceasta fara sa includ un paragraf dedicat gurmanzilor, Italia fiind celebra pentru bucataria sa traditionala. Daca aveti norocul sa ajungeti pe aceste melegauri e obligatoriu sa desgustati pizza, spagete milaneze, lasagna si mai ales inghetata (gelato artigianale).

IMG_2177 IMG_2109

Apropo de mancare, daca primele ore ale serii va prind infometati, profitati de „happy hour-ul” oferit de multe dintre pub-urile milaneze si savurati un „aperitivo”. Intre orele 18 si 22, la comandarea unei bauturi alcoolice, noi am ales ceva specific locului : Aperol Spritz, primiti din partea casei gustari : cascaval, masline, chipsuri, foccacia, mini-pizza, alune etc.

IMG_2541

Tips :

  • Desi pana de curand vizitarea Domului era gratuita, acum costa 2 euro. Tinuta e importanta, caci nu aveti voie sa intrati cu umerii sau genunchii goi.
  • Metroul e rapid, ieftin si comod astfel ca e cea mai buna modalitate de transport.
  • Aveti grija la strainii care va ofera, aparent gratuit, diferite obiecte, de la trandafiri si hrana pentru porumbei la selfie stick-uri sau diverse jucarii. Ei sunt de fapt vanzatori care incearca prin diverse tertipuri sa pacaleasca turistii sa le cumpere marfa.
  • Fanii operei trebuie sa viziteze si celebra Teatro alla Scala. Cladirea nu impresioneaza insa din punct de vedere arhitectural.
  • Un lucru mai putin cunoscut este acela ca Milano reprezinta cel mai important centru financiar al Italiei.


DSC09015DSC09108 DSC09052IMG_2166

Pentru ca am multe poze superbe pe care vreau sa vi le arat, am hotarat ca acest articol sa fie publicat in trei parti : prima dedicata exclusiv metropolei italiene, a doua Lacului Coma si cea din urma Expozitiei Universale.

Pentru partea a doua a articolului click aici.

Pentru partea a treaia click aici.

Experiența Untold – ne revedem in 2016 ? 

„Heee hooo, heee hooo” fredonează un grup de vreo 20 de tineri voiosi, care se îndreaptă hotărat spre Parcul Central din Cluj Napoca.

In aer plutește ceva, un amestec eterogen de tinerețe, buna dispoziție si entuziasm. Cantecul grupului vesel se estompează, fundalul sonor fiind acum dominat de basi si beat-uri amestecate.  Impulsionați si de răcoarea serii grabim pasul si ajungem la porțile galbene, porți care ne introduc intr-o lume de poveste : povestea Untold Festival !

Ca in orice lume de basm, si aici bucatele au fost pe alese si din belsug. La fel si genurile muzicale, mulțumită pleiadei de artiști invitați, din toate colțurile bătrânului continent, pentru a ne canta, a ne încânta si desfata.

Untold le-a avut pe toate : cantăreți si dj cu renume internațional, artificii, confetii jucause, jerbe de foc sau fum, lasere si un public cosmopolit cu multa pofta de viata.

Am vazut fete cu par roz ori bleu, purtand nonsalant fustite tutu si tatuaje metalice, baieti zambitori, imbracati elegant in camasi sau lejer in maieuri, multi straini si chiar un individ costumat in Superman. Nu au lipsit nici ochelarii trazniti de soare sau accesoriile luminoase.

Am avut doua temeri legate de acest eveniment : ca imi voi distruge pantofii si ca mersul la toaleta va fi precum vizitarea clandestina a barlogului dragonilor despre care s-a spus ca s-ar fi aflat pe tărâmul Untold, adică o experiența „terifianta”. Cine a participat la festivaluri știe la ce ma refer.

Din fericire povestea aceasta a avut final fericit, tenișii s-au întors acasă la fel de albi precum au plecat, nu m-a călcat nimeni si nu am avut parte de noroi. Cozile la toalete au fost destul de mici iar încăperile au fost mai curate decat ma așteptam. E drept ca m-am ferit de cele ecologice si am fost doar la cele din Cluj Arena si Sala Polivalenta.

Un alt „bau-bau” al festivalurilor sunt cozile interminabile, la garderoba, intrare ori la bar. Exceptând o coada la credit point si mâncare in ultima seara si doua cozi la ieșirea de pe Ursus Untold Arena, nu a trebuit sa așteptam deloc nici la intrare, nici la gheretele cu alimente sau băuturi, lucru pentru care organizatorii primesc din partea mea multe felicitări.

Chiar daca unii au criticat selectia artistilor, eu consider ca aceastia au fost alesi astfel incat sa satisfaca gusturile tuturor : de la trupe rock (Alternosfera, Les Elephants Bizzares, Grimus, The Mono Jacks), retro (Boney M, Culture Beat), trip-hop, raggae, jazz, muzica electronica (John Digweed, Lee Buridge, Adam Beyer) pana la artisti „comerciali”, dar capabili sa umple Cluj Arena pana la refuz : Avicii, David Guetta, John Newman sau Armin van Buuren.

Festivalierii obositi de la prea mult dans s-au putut relaxa in hamace, in zonele de chill-out, au putut sa isi faca fotografii amuzante in Photo Booth, iar cei mai aventurosi au putut da o tura cu tiroliana peste lacul Chios. Pe scurt, pe taramul Untold nu a fost rost de plictiseală fie ziuă, fie seară.

Sfârșitul capitolului I.

Organizatorii ne asigura ca vom avea parte si de capitolul II, anul viitor,  in același loc : Cluj-Napoca, oraș vivant desemnat pe merit Capitala europeană a tineretului in 2015.

Instalife #5

Inceptul de vara ne prinde impartindu-ne intre nevoia de a invata pentru examene si dorinta de a lenevi ziua la soare, la piscina, si seara de a sorbi un cocktail racoritor pe una dintre multele terase colorate pe care spatiul urban ni le pune la dispozitie.

Sper ca si voi, la fel ca mine, v-ati propus sa le impletiti pe toate, ghidandu-va dupa motto-ul „Play hard, work hard”. Acum sa trecem la partea interesanta, la poze, sa va arat concret cu ce fel de activitati mi-am ocupat timpul in ultimele doua luni.

Shopping is my cardio.

Noul look : aragaz cu patru ochi. (Citeste mai multe aici).

Pastele l-am sarbatorit in familie intr-un decor rural.

studentii de azi

Conferinta de management al carieriei – „Studentii de azi, profesionistii de maine”.

De ziua sorei mele, am luat o cina festiva in oras cu familia.

oreo

Prima data cand am gustat celebrii biscuiti Oreo.

Arome de sezon : limonada de zmeura.

Seara fetelor.

Scoala.

Musai s-un selfie.

Old habits die hard.

25 next month.

UV paint party, sau cum se prostesc adultii precum copiii.

Ne-am distrat la o zi de nastere intr-un decor de nota 10.

Fete de sesiune si umor de actualitate : in sesiune singurul care trece e timpul.

Noul mod preferat de a ma racori, cidrul de mere Strongbow – Red Berries.

Ce va spuneam despre piscine si dorinta de a lenevi toata ziua la soare.

Sambata, am iesit cu prietenii sa vedem final UCL la un restaurant local.