Trucuri pentru a prelungi durata de viata a florilor taiate

1213-lgPentru ca suntem in plin sezon de primit si oferit frumoase flori, m-am gandit ca v-ar prinde bine sa aflati cateva trucuri pentru ca buchetele voastre sa reziste cat mai mult.

Trebuia sa recunoastem ca o floare, de orice tip sau culoare ar fi ea, inveseleste orice incapere in care este asezata si pe cel care o priveste sau se pierde in parfumu-i dulce.

Pentru starea de bine pe care ne-o ofera aranjamentele din vaza merita sa investim cateva minute pentru a ne putea bucura de ele pentru o perioada cat mai indelungata.

In primul rand e important ca inainte de a pune plantele in apa sa le taiem codita oblic. Ideal este ca la fiecare doua zile sa mai taiem o jumatate de  centimetru din codita pentru a facilita absorbtia apei.

Mugurii si frunzele care se afla pe portiunea de tija care sta in apa trebuiesc indepartati in caz contrar vor putrezi si apa se umple de bacterii.

Apropo de apa, aceasta trebuie sa fie la temperatura camerei (in jur de 20 de grade Celsius) cu exceptia celei pentru florile de primavara (zambile, ghiocei, lalele) care prefera o apa mai rece.

Ar fi bine sa schimbam apa zilnic sau macar o data le trei zile, daca ne dorim ca florile noastre sa traiasca mult.

In apa e recomandat sa adaugam putina zeama de lamaie, zahar sau o jumatate de aspirina pisata.

Florile vestejite pot fi „trezite” cu ajutorul apei fierbinti !

Pentru fumatoare am o veste proasta : fumul de tigara e toxic pentru flori, in special pentru trandafiri !

Pentru final am pastrat un truc traznit : pulverizati petalele si frunzele plantelor cu… fixativ ! Asa cum, datorita fixativului coafura isi pastreaza forma, la fel vor face si florile.

martiwe mod

Reclame

Instalife #06

Vreau sa va arat acum, folosind postările de pe Instagram, ce am mai facut in ultimele doua luni. Am exclus fotografiile de Craciun ca nu vrea sa provoc nostalgie si oricum majoritatea lumii se pregătește deja de Valentine’s Day sau, dupa caz, Dragobete.


  
  
  
  
  
  

Photo diary : week end clujean

Week-end-ul trecut l-am petrecut in Cluj-Napoca, orasul meu de suflet. Am mers cu ocazia festivalului de muzica electronica, Mioritmic, eu fiind fana acestui gen de muzica de vreo 10 ani de zile.

Ca de fiecare data, capitala europeana a tineretului m-a inspitit cu multe lucruri de vazut, facut … sau de gustat !

Am incercat uber-popularele gogosi de la Donuterie (va recomand sortimentul cu caramel), am facut o vizita la Starbucks unde am baut o specialitate de sezon : Pumpkin Spice Latte pentru ca nu sunt amatoare de cafea. Am facut un popas si in cea mai spectaculoasa cafenea locala, Samsara, locul ideal cand iti doresti sa iti incarci bateriile departe de agitatia si frenezia orasului.

Orele tarzii ale noptii, dar si primele ore dupa rasarit m-au gasit dansand in padurea presupus bantuita, Baciu. Nu am vazut fantome, nici OZN-uri, doar multa lume faina cu pofta de distractie, socializare si mai ales muzica buna. Mi-am consumat rezervele de energie, insa m-am umplut cu buna dispozitie si optimism. Abia astept urmatoarea escapda clujeana !

Evadarile din rutine sunt binevenite, ba chiar necesare din cand in cand, iar urbea de pe Somes are cu siguranta un remediu chiar si pentru cel mai plictisit individ.


 

Jurnal de calatorie : Milano III (Expo)

Partea finala a povestii noastre cu iz milanez ne poarta la periferia orasului, unde are loc  Expo Milano 2015. In cifre, acest eveniment inseamna 145 de tari expozante, 20 de milioane de vizitatori asteptati in cele 6 luni de expozitie si peste 400.000 m2 spatiu alocat. Pe noi ne-a impresionat intr-atat incat am ales sa vizitam Expo de doua ori, dar chiar si asa au mai ramas prea multe de vazut.

Sa va povestesc despre aceasta expozitie e ca si cum v-as istorisi un film, relatarea altei persoane nu are niciun farmec in comparatie cu a vedea tu cu ochii tai despre ce este vorba.

IMG_2298DSC09252IMG_2312 IMG_2561IMG_2562IMG_3050

Totusi pentru a va face o idee despre ce se intampla acolo, poate-poate va roade curiozitatea sa va urcati intr-un avion cu destinatia Milano, va spun despre ce este vorba : fiecare tara expozanta isi creaza un pavilion care sa exprime cat mai bine spiritul local si sa scoata in evidenta ce este specific din punct de vedere gastronomic, vestimentar, artistic, al peisajului natural sau traditiilor si obiceiurilor. Astfel ca puteti gusta cocktail-uri mexicane, manca delicateti frantuzesti, invata cum sa va scrieti numele in chineza sau cum sa dansati salsa de la maestrii cubanezi.

Tema din acest an este „Hranirea planetei, energie pentru viata” asa ca majoritatea prezentarilor tarilor au avut ca punct de pornire alimentatia sanatoasa si protectia mediului.

Tarile asiatice au castigat la capitolul tehnologie folosita : efecte 3d, proiectii, holograme, luminile si ecranele inteligente au creat o lume science-fiction in pavilioane precum cele ale Coreei sau Thailandei.IMG_2341DSC09239IMG_3060

Merita mentionat si pavilionul futurist Enel, dar si mini-fabrica de ciocolata Linz. Nu as fi crezut ca boabele de cacao pot fi atat de aromate incat sa emane un miros care sa te faca sa uiti instantaneu de orice dieta; noroc ca austriecii nu sunt zgarciti si au oferit tuturor vizitatorilor delicii tocmai preparate de maestrul ciocolatier.

Spre lasarea serii am ajuns si la pavilionul Romaniei, creat ca o versiune contemporana a unei case tipice din Delta Dunarii,  insa care nu exceleaza din punct de vedere al design-ului sau prezentarii. Totusi compenseaza la partea de gastronomie, restaurantul era plin mai mereu, pesemne ca strainii se dau in vand dupa mici, mamaliguta si sarmalute !IMG_3043DSC09117IMG_3105IMG_3109DSC09273

Prea multe de vazut si fotografiat, prea putin timp. Am si uitat de ceas, dar si de mancare ! Setea ne-o astamparam cu apa minerala (!) care curgea la tasnitoarele din incinta expozitiei, insa si stomacul a inceput sa isi ceara drepturile asa ca am grabit pasul spre restaurantul japonez si cel uruguaian, nu inainte de a asculta un fragment din Aida lui Giuseppe Verdi, interpretata emotionant de un cor cosmopolit (Corul si Orchestra Teatro alla Scala din Milano).

IMG_3027IMG_2609

Odata cu lasarea intunericului, ni se dezvaluie o alta fata a Expo. Luminile, efectele  si muzica alaturi de publicul pestrit creaza o atmosfera plina de energie si voie buna ! Mi-a venit cheful de dans si am facut-o pe ritmurile dj-ilor polonezi, olandezi si… israeleni ! Cea mai animata petrecere era in pavilonul israelian transformat intr-o discoteca.IMG_2705IMG_3114

La finalul calatoriei prin pavilioanele felurite, cu o cafean kenyana de la mama ei in mana, am ajuns la Copacul Vietii. Colosul din lemn si metal, inalt de 30 de metri, inspirat din pavajul pietei Capitoliului creat de Michelangelo, ne spune o poveste. O poveste creata prin sincronizarea perfecta a luminilor, dansului fantanilor arteziene, coloanei sonore deosebite si efectelor speciale; o poveste despre viata, renastere si puterea  de a o lua de la capat chiar si dupa cele mai grele batalii. O poveste superba, pentru privire si auz, dar mai ales o poveste emotionanta, de suflet.

Tips:

  • Expozitia dureaza din 1 mai pana in 31 octombrie 2015.
  • Din Milano cel mai rapid si ieftin ajungeti cu metroul. Ca alternative exista trenuri si autobuze.
  • Va recomandam sa vizitati pavilioanele Braziliei, Coreei, Marii Britanii, Kuweitului, Azerbaijanului si Emiratelor Arabe Unite.
  • Un bilet intreg pentru adulti costa 39 euro, iar biletele de seara, dupa ora 19 costa 5 euro.  Copiii mici beneficiaza de intrare gratuita, iar studentii intre 14 si 25 de ani, dar si varstnici peste 65 de ani si persoanele cu dizabilitati primesc reduceri.
  • Expozitia este deschisa de la ora 10 la 23.
  • Urmatoarea expozitie universala va avea loc in 2020 in Dubai (Emiratele Arabe Unite).

DSC09110IMG_3022IMG_3010IMG_3006DSC09262Pentru partea a doua a articolului click aici.

Pentru prima parte click aici.

Jurnal de calatorie : Milano II (Lacul Como)

Mereu am avut o problema cu diminetile, pe care le percep doar ca finalul unei nopti, perioada a zilei care mi se pare mult mai fascinanta. Trezitul matinal mi se pare un soi de pedeapsa brutala, menita sa ne smulga din imbratisarea calda a pernelor si din fascinanta lume a viselor pentru a ne tranti in lume reala.

Perceptia mea despre dimineti a ramas aceeasi si in Italia, astfel ca degeaba patrundea soarele prin draperiile ciocolatii in camera noastra  de hotel, inundand-o cu lumina si caldura. Nu voiam sa parasesc patul prea curand. Totusi un gand ivit pe neasteptate m-a desteptat brusc : astazi mergem la Lacul Como, o locatie superba, sau cel putin asa pare dupa pozele pe care le-am vazut.

Rapid am facut un dus, am aplicat un machiaj natural si am ales o tinuta eleganta cu aer de croaziera. Un strop de parfum frantuzesc si ne aflam deja in tren, intr-o gara milaneza cu destinatia Como.

O ora mai tarziu, aveam in fata un infinit albastru, calm, protejat de Alpiii maiestosi. Cerul azuriu de iulie, pe care pluteau lin pufuleti albi perfecta tabloul si ne dovedea inca o data ca natura e un arhitect desavarsit.

IMG_2336 IMG_2395

Din localitatea Como, am luat funicularul ce opereaza de mai bine de 100 de ani spre comuna Brunate, situata la aproximativ 750 de metri deasupra nivelului marii.

Calm, o liniste rar intalnita astazi, stradute pietruite si inguste, vile somptuoase cu privelisti uimitoare si multa verdeata, cam asa ar fi putea descrisa pe scurt localitatea Brunate, prin care ne plimbam agale intr-o vineri.

IMG_3232 IMG_3215  IMG_2301  IMG_2303 IMG_2305

IMG_2341Urmatoarea destinatie a fost statiunea Bellagio, supranumita „Perla lacului Como”, iar planul era sa ajungem acolo cu vaporasul. Ne-am cumparat bilete, ne-am asezat pe bancutele de lemn, cu ochelarii de soare pe nas si aparatele foto in mana, pregatite sa imortalizam peisajul si sa uitam, macar pret de cateva minute, de problemele cotidiene, banale, pe care le avem cu totii.

Calatoria, desi placuta si linistita a inceput sa se transforme intr-una stresanta, presate fiind de ceas. Aveam de prins un tren inapoi spre Milano, din Como, iar statiunea Bellagio parea inca departe desi ne aflam de mai bine de doua ore pe apa.

IMG_2367

Am uitat insa de stres cand am coborat in Bellagio, un colt de paradis, care prin prisma strazilor inguste a preluat din farmecul Venetiei. Acordurile de jazz ce rasuna de la terase, turistii bronzati si zambitori, florile pastelate care impodobeau orice coltisor si cladirile cochete, pictate in culori domoale te fac sa iti doresti sa te stabilesti aici.

Magazinele de tesaturi, esarfe sau ceramica isi momeau clientii, dar noi eram in cautarea unei inghetate de pepene rosu, pe care am gasit-o intr-o gelaterie unde desertul este servit de… o romanca. In Italia, gelato facea parte din meniul zilnic.

IMG_2401  IMG_2410 IMG_2411 IMG_2412 IMG_3327 IMG_3343 Vrajite de frumusetea locului am uitat de durerea de picioare, de soarele puternic, dar si de timp; eram dornice sa exploram cat mai mult, sa admiram, sa ascultam si sa mirosim fiecare coltisor din Bellagio. O rafala puternica de vant ne-a trezit insa la realitate : aveam de prins un autobuz, iar norii cenusii care isi faceau aparitia pe cer ne-au usurat despartirea de Perla Lacului Como.

Autobuzul ne-a dus inapoi in localitatea Como, unde ne-am tras sufletul la un Cuba Libre rece, in timp ce admiram mandre pozele realizate adineaori. „Candva aceste fotografii vor spune o poveste pe blog-ul meu”, gandeam eu atunci. Am luat trenul catre Milano, unde ne astepta o noapte lunga; era seara in care am ales sa servim o cina tarzie pe bulevardul Corso Como, facand astfel cunostinta cu viata de noapte milaneza.

Tip:

  • Daca veniti cu trenul din Milano, veti cobora in gara din localitatea Como. De acolo va puteti deplasa spre statiuni fie cu autobuzul, varianta mai rapida si mai ieftina (7 euro bilet dus-intors) fie cu vaporetto (20 euro bilet dus-intors).

Pentru prima parte a articolului click aici.

Pentru partea a treia a articolului click aici.