Jurnal de calatorie : Milano II (Lacul Como)

Mereu am avut o problema cu diminetile, pe care le percep doar ca finalul unei nopti, perioada a zilei care mi se pare mult mai fascinanta. Trezitul matinal mi se pare un soi de pedeapsa brutala, menita sa ne smulga din imbratisarea calda a pernelor si din fascinanta lume a viselor pentru a ne tranti in lume reala.

Perceptia mea despre dimineti a ramas aceeasi si in Italia, astfel ca degeaba patrundea soarele prin draperiile ciocolatii in camera noastra  de hotel, inundand-o cu lumina si caldura. Nu voiam sa parasesc patul prea curand. Totusi un gand ivit pe neasteptate m-a desteptat brusc : astazi mergem la Lacul Como, o locatie superba, sau cel putin asa pare dupa pozele pe care le-am vazut.

Rapid am facut un dus, am aplicat un machiaj natural si am ales o tinuta eleganta cu aer de croaziera. Un strop de parfum frantuzesc si ne aflam deja in tren, intr-o gara milaneza cu destinatia Como.

O ora mai tarziu, aveam in fata un infinit albastru, calm, protejat de Alpiii maiestosi. Cerul azuriu de iulie, pe care pluteau lin pufuleti albi perfecta tabloul si ne dovedea inca o data ca natura e un arhitect desavarsit.

IMG_2336 IMG_2395

Din localitatea Como, am luat funicularul ce opereaza de mai bine de 100 de ani spre comuna Brunate, situata la aproximativ 750 de metri deasupra nivelului marii.

Calm, o liniste rar intalnita astazi, stradute pietruite si inguste, vile somptuoase cu privelisti uimitoare si multa verdeata, cam asa ar fi putea descrisa pe scurt localitatea Brunate, prin care ne plimbam agale intr-o vineri.

IMG_3232 IMG_3215  IMG_2301  IMG_2303 IMG_2305

IMG_2341Urmatoarea destinatie a fost statiunea Bellagio, supranumita „Perla lacului Como”, iar planul era sa ajungem acolo cu vaporasul. Ne-am cumparat bilete, ne-am asezat pe bancutele de lemn, cu ochelarii de soare pe nas si aparatele foto in mana, pregatite sa imortalizam peisajul si sa uitam, macar pret de cateva minute, de problemele cotidiene, banale, pe care le avem cu totii.

Calatoria, desi placuta si linistita a inceput sa se transforme intr-una stresanta, presate fiind de ceas. Aveam de prins un tren inapoi spre Milano, din Como, iar statiunea Bellagio parea inca departe desi ne aflam de mai bine de doua ore pe apa.

IMG_2367

Am uitat insa de stres cand am coborat in Bellagio, un colt de paradis, care prin prisma strazilor inguste a preluat din farmecul Venetiei. Acordurile de jazz ce rasuna de la terase, turistii bronzati si zambitori, florile pastelate care impodobeau orice coltisor si cladirile cochete, pictate in culori domoale te fac sa iti doresti sa te stabilesti aici.

Magazinele de tesaturi, esarfe sau ceramica isi momeau clientii, dar noi eram in cautarea unei inghetate de pepene rosu, pe care am gasit-o intr-o gelaterie unde desertul este servit de… o romanca. In Italia, gelato facea parte din meniul zilnic.

IMG_2401  IMG_2410 IMG_2411 IMG_2412 IMG_3327 IMG_3343 Vrajite de frumusetea locului am uitat de durerea de picioare, de soarele puternic, dar si de timp; eram dornice sa exploram cat mai mult, sa admiram, sa ascultam si sa mirosim fiecare coltisor din Bellagio. O rafala puternica de vant ne-a trezit insa la realitate : aveam de prins un autobuz, iar norii cenusii care isi faceau aparitia pe cer ne-au usurat despartirea de Perla Lacului Como.

Autobuzul ne-a dus inapoi in localitatea Como, unde ne-am tras sufletul la un Cuba Libre rece, in timp ce admiram mandre pozele realizate adineaori. „Candva aceste fotografii vor spune o poveste pe blog-ul meu”, gandeam eu atunci. Am luat trenul catre Milano, unde ne astepta o noapte lunga; era seara in care am ales sa servim o cina tarzie pe bulevardul Corso Como, facand astfel cunostinta cu viata de noapte milaneza.

Tip:

  • Daca veniti cu trenul din Milano, veti cobora in gara din localitatea Como. De acolo va puteti deplasa spre statiuni fie cu autobuzul, varianta mai rapida si mai ieftina (7 euro bilet dus-intors) fie cu vaporetto (20 euro bilet dus-intors).

Pentru prima parte a articolului click aici.

Pentru partea a treia a articolului click aici.

Jurnal de calatorie : Milano I

Aceasta postare reprezinta un buchet parfumat, compus din fire de jurnal, care sper ca vor reusi sa va transpuna macar pentru o clipa in Lombardia si file dintr-un mini-ghid de calatorie, pentru cei care vor ajunge in curand in Milano si sunt in cautare de sugestii, idei sau au unele nelamuriri.

Primul lucru pe care l-am remarcat, cand am coborat din autobuz pe astfaltul incins din Milano, a fost marimea impresionantra a cladirilor ! Fie ele istorice sau moderne. Totul e inalt, contrastand puternic cu umilele cladiri din Oradea mea, totul e inalt si mai ales, totul are o eleganta aparte ! Bunul gust si rafinamentul italienilor in design, fie el vestimentar sau arhitectural, sunt de netagaduit.

Dupa cateva guri de Cola si un dus revigorant la hotel am pornit spre primul obiectiv din itinerariul nostru : Domul din Milano. Cladirea emblema a orasului Milano si locatia-cliseu pentru realizarea fotografiilor. O catedrala gotica frumoasa, impunatoare dar lipsita de acel ceva care te provoaca sa exclami „wow” cand o vezi.

DSC09204

„Wow” am exclamat insa un sfert de ora mai tarziu cand am trecut pragul Galleriei Vittorio Emanuele, considerata cel mai vechi shopping mall al lumii. Bijuteria arhitectonica, care a servit ca model pentru mult mai modestul pasaj Vulturul Negru din Oradea, e de o frumusete aparte care a propulsat-o pe primele locuri in topul celor mai fermecatoare locatii vizitate de mine.

Un loc deosebit in Gallerie, celebru datorita unei superstitii traznite, este mozaicul cu taur. Legenda spune ca cei care se vor invarti de trei ori in jurul propriului picior, pe care il plaseaza strategic pe … „barbatia” taurului vor avea „fortuna”. Din cauza a prea multe picioare de turisti dornici sa atraga norocul, in zona cu pricina s-a creat o scobitura, taurul fiind acum mai degraba bou.

DSC09042IMG_2723

Milano este probabil cea mai cosmopolita urbe in care am poposit. Turistii, dar mai ales locuitorii reprezinta un amalgam intrigant de culturi, culori ale pielii, limbi vorbite si nationalitati; mixul de civilizatii dandu-i un plus de farmec orasului supranumit Capitala Modei.

Legat de aceasta porecla, a fost amuzant sa remarcam ca exista mai multe croitorii decat magazine alimentare, iar Armani este laitmotivul observabil pretutindeni : de la reclame pe strazi si in Gara Centrala (o cladire maiestuoasa din marmura alba, intesata de sculpturi si magazine de haine, care nu aminteste deloc de imaginea garilor noastre ponosite) pana la Hotelul Armani, plasat strategic in cartierul „Districtul Modei”.DSC09295

Aveam pretentii mai mari in ceea ce priveste stilul vestimentar al localnicilor. Daca aspectul constructiilor si al orasului per total scoate in evidenta eleganta specific italiana, vestimentatia lor nu m-a impresionat, fiind in majoritatea cazurilor banala, lipsita de curaj sau creativitate.

Castello Sforzesco este urmatoarea destinatie in periplul nostru pe strazile capitalei Lombardiei. Castelul, construit in secolul 15, este unul dintre cele mai mari din Europa si adaposteste mai mult de zece galerii si muzee dintre care amintesc doar Muzeul Mobilei, Muzeul Instrumentelor Muzicale, Muzeul Egiptean, Muzeul de Arte Decorative.

IMG_2909

IMG_2261

IMG_2264

O destinatie inedita este Muzeul interactiv De Stiinta si Tehnologie Leonardo da Vinci. Muzeul combina exponatele vechi cu tehnologia de ultima ora, stimuland astfel creativitatea si curiozitatea chiar si celor mai apatici turisti.

Cladirea este impartita pe sectiuni si adaposteste mai multe pavilioane dedicate tehnologiilor din diferite domenii precum comunicatii, transport aerian, feroviar si naval, spatiu, energie sau alimentatie. Nu lipsesc nici schitele si machetele marelui inventator Leonardo da Vinci.

Cel mai interesant exponat mi s-a parut un fragment de roca din Valea Taurus Litrow de pe Luna, daruit de poporul american celui italian.

IMG_2471DSC09173

IMG_3494

Seara se lasa peste metropola, iar strazile adineaori pustii, acum se anima, prind viata, provocate fiind de domolirea caldurii. Noi vrem sa gustam din viata de noapte milaneza asa ca ne indreptam spre Corso Como, urmand sugestia chelnerului indian care, cu o seara in urma, ne-a servit paste cu fructe de mare si limoncello.

Cu un fundal sonor indefinit, compus din taifasurile oamenilor, loviturile tocurilor pe piatra cubica si variate melodii ce se revarsa din boxele localurilor, Corso Como este o pietonala efervescenta plina-ochi cu restaurante, cafenele, baruri ori terase.

Nu puteam sa inchei postarea aceasta fara sa includ un paragraf dedicat gurmanzilor, Italia fiind celebra pentru bucataria sa traditionala. Daca aveti norocul sa ajungeti pe aceste melegauri e obligatoriu sa desgustati pizza, spagete milaneze, lasagna si mai ales inghetata (gelato artigianale).

IMG_2177 IMG_2109

Apropo de mancare, daca primele ore ale serii va prind infometati, profitati de „happy hour-ul” oferit de multe dintre pub-urile milaneze si savurati un „aperitivo”. Intre orele 18 si 22, la comandarea unei bauturi alcoolice, noi am ales ceva specific locului : Aperol Spritz, primiti din partea casei gustari : cascaval, masline, chipsuri, foccacia, mini-pizza, alune etc.

IMG_2541

Tips :

  • Desi pana de curand vizitarea Domului era gratuita, acum costa 2 euro. Tinuta e importanta, caci nu aveti voie sa intrati cu umerii sau genunchii goi.
  • Metroul e rapid, ieftin si comod astfel ca e cea mai buna modalitate de transport.
  • Aveti grija la strainii care va ofera, aparent gratuit, diferite obiecte, de la trandafiri si hrana pentru porumbei la selfie stick-uri sau diverse jucarii. Ei sunt de fapt vanzatori care incearca prin diverse tertipuri sa pacaleasca turistii sa le cumpere marfa.
  • Fanii operei trebuie sa viziteze si celebra Teatro alla Scala. Cladirea nu impresioneaza insa din punct de vedere arhitectural.
  • Un lucru mai putin cunoscut este acela ca Milano reprezinta cel mai important centru financiar al Italiei.


DSC09015DSC09108 DSC09052IMG_2166

Pentru ca am multe poze superbe pe care vreau sa vi le arat, am hotarat ca acest articol sa fie publicat in trei parti : prima dedicata exclusiv metropolei italiene, a doua Lacului Coma si cea din urma Expozitiei Universale.

Pentru partea a doua a articolului click aici.

Pentru partea a treaia click aici.

OOTD : The islands

IMG_4971 l

Vreau sa va prezint o tinuta pe care am purtat-o in Italia, in ziua in care am mers sa vizitam Murano si Burano. O tinuta lejera, dar chic care a reusit sa faca fata cu brio caldurii si soarelui prea puternic.

M-am gandit ca daca tot mergem pe insule ar da bine sa pun o floare in par, chiar daca in general nu port astfel de accesorii.IMG_5021 insta DSC08692 l IMG_4986 l

 Top – H&M // Skirt – Custom made // Sandals – Mei // Hair accesory – H&M // Bag – IQ Shop

 

 

Jurnal de calatorie : Italia V

DSC08844

Pentru partea a 4a a jurnalului click aici.

A venit si momentul in care trebuie sa ne facem bagajele si sa ne intoarcem in Oradea. Sentimentele care ma incearca sunt mixte : pe de o parte ma bucur ca merg acasa si apuc sa ma odihnesc dar mai ales sa imi ingrijesc picioarele care-mi „plang”  de la atata umblat pe strazile pietruite.

In acelasi timp regret ca trebuie sa parasesc Italia cu ale sale cladiri istorice si flori aromate care ne incanta privirea la orice coltisor de strada, cu ai sai locuitori veseli si bronzati care mai mereu degusta un pahar de Aperol frumos colorat, cu ale sale mancaruri delicioase dar mai ales gelato disponibil in sute de sortimente care de care mai ispititoare. Imi va dor si de soarele arzator caci in Romania, vara aceasta parca e toamna.

Dimineata am facut cateva poze in hotelul nostru, am hranit ratustele din oras apoi am luat un fel de brunch traditional intr-o cochet local din Treviso, asezat pe malul unui rau. Pizza, foccacine, cappuccino si bineinteles ultimul pahar de Aperol Spritz vero.

De acolo am luat taxi-ul catre aeroport. Daca bine imi amintesc cursa a costat 15 euro. Apropo de transport, nici trenurile din Italia nu circula mai bine decat cele din Romania. Nu a existat tren pe care il luam sa porneasca la timp. Atunci cand va mai enervati prin garile autohtone din cauza intarzierilor sa va amintiti ca se intampla (frecvent) si la case mai mari ! Cireasa de pe tort : si avionul a plecat cu o intarziere de aproape o ora :))

Per total o excursie frumoasa, din care am ramas cu multe amintiri si experiente noi. Va recomand regiunea Veneto, insa va sfatuiesc sa va rezervati macar o saptamana pentru ca sunt multe locuri de vazut. Exista activitati pentru toata lumea de la vizitat monumente istorie si gradini, plimbari cu gondola, degustat mancaruri traditionale ori bauturi artizanale, shopping pana la dansat la petreceri elegante, spectacole de teatru sau concerte in aer liber, plaja si inotat, admirat concursuri nautice ori focuri de artificii. Bineinteles nu trebuie sa uitam nici de faimosul Carnaval din februarie.

Nu va sfatuiesc sa mergeti in mijlocul verii pentru ca numarul de turisti prezenti in acesta perioada e incredibil de mare, lucru care devine la un moment dat sufocant si obositor. Partea buna daca totusi alegeti luna iulie, este ca daca sunteti inspirati puteti prinde si voi Redentore, cea mai mare si spectaculoasa sarbatoare din Venetia.

In incheiere pentru ca suntem pe un blog de moda hai sa vorbim un pic despre stilul italiencelor. Majoritatea au ales tinute lejere in culori naturale, neutre, rochii si fuste. In picioare sandale plate, iar seara tocuri. Barbatii eleganti purtau aceeasi „uniforma” : bermude plus o camasa lejera si mocasini. Am observat de asemenea ca anul acesta nu prea se mai poarta balerinii, deopotriva localnicele si turistele alegand sandale ori tenisi.

IMG_5322

DSC08848 DSC08832IMG_5334

DSC08822 lDSC08809IMG_4978IMG_5341 IMG_5348   IMG_5340 IMG_5374

Jurnal de calatorie : Italia III

DSC04849 l

Pentru partea a 2a a jurnalului click aici.

Urmatoarea zi a calatoriei noastre a fost dedicata explorarii insulelor Burano si Murano, dar si plimbarilor cu vaporetto in Laguna Venetiana. Orele mai tarzii ale dupa amiezeii ne-au prins admirand interiorul fastuos al Palatului Dogilor din Venetia.

Prima oprire : Murano, insula care adaposteste zeci de fabricute in care se manufactureaza celebra sticla omonima. O insula cu aspect industrial care nu aduce nicidecum aminte de glamour-ul si eleganta Venetiei.

Am avut ocazia sa participam la o demonstratie intr-unul dintre atelierele artizanale. Aici am aflat ca exista doua tipuri de maestrii care fac sticla : suflatorii si sculptorii. Copiii incep sa practice acest mestesug de la varste fragede si poate dura chiar si 25 de ani pana un sticlar primeste titlul de maestru si poate lucra singur.

Burano poate fi alintata Insula – Curcubeu. Aici fiecare casa este pictata atfel in culori mai tari precum verde crud, rosu pasional ori in nuante mai domoale precum mov pastel sau galben pal, atmosfera fiind de poveste, de ireal. Parca te-ai afla pe un platou de filmare, unde casele au fost aranjate si vopsite cu mare maiestrie pentru a da bine pe camera. Burano este celebra si pentru dantelariile care se fac aici.

Intoarse in Venetia ne-am indreptat care Palatul Ducal (Palazzo Ducale), o bijuterie arhitectonica in stil gotic si renascentist. Daca sunteti studenti nu va uitat carnetele acasa caci primiti reduceri la bilete. Aici nu ar fi foarte multe de spus, cel mai bine e sa las fotografiile sa vorbeasca in locul meu.

Vazand atatea locuri frumoase am si uitat de foame, pe care ne-am ametit-o doar cu o „bomba mix”, o salata colorata si ispititoare de fructe. Cina am luat-o din nou in Treviso, intr-o „biosteria” unde ne-am cinstit cu niste coktailuri pe baza de Prosecco (ca tot ne aflam pe taramul unde se fabrica) : Rossini si Bellini.

Am incheiat seara cu o plimbare prin Treviso, unde am fost surprise de faptul ca localnici se cinsteau… pe strada ! Oamenii savureaza Aperol Spritz si alte bauturi, dar si un pahar de vorba cu prietenii pe trotuar, in picioare, in fata localurilor mult prea mici pentru numarul mare de amatori de distractie.

IMG_4982Fabrica de sticla – Murano

IMG_4993Magazin sticla – Murano

DSC08645 DSC08675Insula curcubeu cu ale sale casute colorate

DSC08680DSC08678Magazin dantelarii – Burano

IMG_5013

IMG_5020Curtea interioara Palatul Ducal – detalii

DSC08688IMG_5035Sala consiliuluiIMG_5040O atentie acordata detaliilor impresionanta !

DSC08708

Celebra „Punte a suspinelor” fotografiata din interiorul Palatului Ducal. Dupa judecata, condamnatii erau dusi pe aici la temnita din interiorul Palatului, iar rudele indurerate ii priveau de pe pod.

IMG_5062Bomba mix

IMG_5070Venezia noaptea

IMG_5090

Pentru urmatoare parte a jurnalului click aici. Mergem la plaja !